Daniel Mihalache, primarul din Copșa Mică, județul Sibiu, a scris, pe o rețea de socializare, că problemele orașului au început în urmă cu 11 ani, când România își dorea să adere la Uniunea Europeană, dar avea foarte multe probleme de rezolvat, în vederea semnării acordului cu UE, printre care și cele din Capitolul 22 privind protecția mediului.
„Ministerul Mediului se angajează să rezolve problemele existente în orașele Copșa Mică și Zlatna (doua puncte fierbinți pe harta României) prin finanțarea unor proiecte de mediu (apă și canalizare, deșeuri etc), pe baza unei convenții de finanțare aprobate prin ordonanțe și legi date de Guvernul și Parlamentul României. În baza acestui angajament, România închide negocierile cu Comisia Europeană, semnează acordul de aderare la Europa și devine al 26-lea stat european. Investițiile propuse de orașul Copșa Mică s-au derulat conform convenției de finanțare până în anul 2009, când noul guvern a considerat că proiectele pornite nu mai sunt de actualitate și a stopat finanțarea lor”, spune primarul.
Mihalache adaugă că de atunci nu au mai fost plătite la termen facturilor emise de constructori și nu s-au mai alocat sumele solicitate de Primăria Copșa Mică, deși finalizarea lucrărilor era obligatorie și datorită faptului că UE a acceptat închiderea negocierilor pentru capitolul 22, după ce autoritățile au promis că rezolva problemele din zona foarte poluată Copșa Mică.
„Firmele angrenate în proiecte cheamă în judecată primăria și câștigă penalități de întârziere pentru facturile neachitate la timp de Ministerul Mediului. Orașul Copșa Mică cheamă în garanție (se judecă cu) ministerul, cel care a cauzat penalitățile și pierde definitv (pentru că trăim într-o țară în care încă nu e totul cum ar trebui), din motive pe care le considerăm absurde. Decizia justiției trebuie să o respectăm totuși. În momentul acesta, în care va trebui să plătească constructorilor niște sume considerabile, orașul Copșa Mică, dus aproape în faliment de Ministerul Mediului, Guvernul României și Statul român, cumpără apa brută de la Apele Române, agenție a Ministerului Mediului( ca să fie tabloul complet), din Acumularea Ighiș, din subordinea Administrației Bazinale de Apă Mureș”, mai scrie primarul Daniel Mihalache.
Prin parcurgerea celor peste 300 de kilometri din Copșa Mică până în București, primarul își dorește să tragă un semnal de alarmă și din localitățile prin care va trece va solicita susținerea din partea administrațiilor locale pentru o petiție pe care o va depune la Președinția României, la Guvern și la Ministerul Mediului.
„Nu este normal ca, în anul 2017, o comunitate europeană să nu beneficieze de apă potabilă și mai mult, să trăiești cu senzația că propria ta națiune prin guvernele și structurile sale, depun eforturi pentru a-ți îngrădi accesul la o viață normală”, a mai spus primarul Mihalache.
Primăria Copșa Mică a pierdut, la Înalta Curte de Casație și Justiție, procesul pe care îl avea cu firmele care au executat lucrările de apă și canalizare din oraș și este obligată la plata unor penalități de 700.000 lei.
Valoarea proiectului pilot, din care ar fi trebuit să fie plătite lucrările pentru orașele Copșa Mică (județul Sibiu) și Zlatna (județul Alba), a fost estimată la peste 68 de milioane de lei, iar banii ar fi trebuit să vină de la Ministerul Mediului, Pădurilor și Apelor, în baza unui contract de finanțare semnat cu administrația din Copșa Mică.
Copșa Mică a fost, mult timp, cel mai poluat oraș din România și unul dintre cele mai poluate din Europa, din cauza celor două fabrici mari de negru de fum, Sometra și Carbosin, în prezent închise.